Constituţia României 

Art.140

Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

(4) Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

 

 

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României

  1. Dispoziţii generale
  2. Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi
  3. Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi
  4. Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe
  5. Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi
  6. Atribuţiile organelor de conducere
  7. Abateri şi sancţiuni
  8. Dispoziţii tranzitorii şi finale

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

(3)  Curtea  de  Conturi  îşi  desfăşoară  activitatea  în  mod  autonom,  în  conformitate  cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezenta lege, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.

(4)  Litigiile  rezultate  din  activitatea  Curţii  de  Conturi  se  soluţionează  de  instanţele judecătoreşti specializate.

(5)  În  unităţile  administrativ-teritoriale,  funcţiile  Curţii  de  Conturi  se  exercită  prin camerele  de  conturi  judeţene  şi  a  municipiului  Bucureşti,  structuri  fără  personalitate juridică.

(6) Sediul Curţii de Conturi este în municipiul Bucureşti, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

ART. 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) control -activitatea prin care se verificăşi se urmăreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice;

b)  audit  public  extern -activitatea  de  audit  desfăşurată  de  Curtea  de  Conturi  care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;

c)  audit  financiar -activitatea  prin  care  se  urmăreşte  dacă  situaţiile  financiare  sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie;

d)  audit  al  performanţei -evaluarea  independentă  a  modului  în  care  o  entitate,  un program, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele de vedere ale eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;

e) auditor public extern -persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi, care desfăşoarăactivităţi specifice de audit extern în sectorul public;

f)  eficacitate -gradul  de  îndeplinire  a  obiectivelor  programate  pentru  fiecare  dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

g) eficienţă-maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

h) economicitate -minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

i) standarde de audit -setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;

j)   entitate   auditată-autoritatea   publică,   compania/ societatea   naţională,   regia autonomă,  societatea  reglementată  de Legea  societăţilor  nr.  31/1990,  republicată,  cu modificările şi completările ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritorialădeţine, singur sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

k)  opinie  de  audit -concluzia  auditorului  care  se  exprimă  în  scris  asupra  situaţiilor financiare şi/sau a programului sau activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora, cu reglementările aplicabile domeniului;

l)  fonduri  publice -sumele  alocate  din  bugetul  de  stat,  bugetele  locale,  bugetul asigurărilor  sociale  de  stat,  bugetele  fondurilor  speciale,  bugetul  Trezoreriei  Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial  din  bugetul  de  stat,  după  caz,  bugetele  instituţiilor  publice  finanţate  integral  din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractatesau garantate de  stat  şi  ale  căror  rambursare,  dobânzi  şi  alte  costuri  se  asigură  din  fonduri  publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile  administraţiei  publice  locale,  împrumuturi  interne contractate  de  autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

m)  autoritate  publică-denumire  generică  ce  include  Parlamentul,  Administraţia Prezidenţială,  Guvernul,  ministerele,  celelalte  organe  de  specialitate  ale  administraţiei publice,   alte   autorităţi   publice,   autorităţile   administrative   autonome,   autorităţi   ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;

n) legalitate -caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

o)  ordonator  de  credite -persoana  împuternicită  prin  lege  sau  prin  delegare,  potrivit legii, să dispunăşi să aprobe acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;

p)  patrimoniu  public -totalitatea  drepturilor  şi  obligaţiilor  statului,  ale  unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale se referăexclusiv la bunurile din sectorul public;

q)  regularitate -caracteristica  unei  operaţiuni  de  a  respecta  sub  toate  aspectele ansamblul  principiilor  şi  regulilor  procedurale  şi  metodologice  care  sunt  aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;

r)  Organizaţia  Internaţională  a  Instituţiilor  Supreme  de  Audit -INTOSAI -cuprinde instituţiile  supreme  de  audit  din  statele  membre  ale  Organizaţiei  Naţiunilor  Unite,  care emite standarde de audit, metodologii şi asigură instruirea în domeniul auditului public.

ART. 3

(1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate.

(2)  Controalele  Curţii  de  Conturi  se  iniţiază  din  oficiu  şi  nu  pot  fi  oprite  decât  de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

(3) Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea  unor  controale,  în  limitele  competenţelor  sale,  sunt  obligatorii.  Nicio  altăautoritate publică nu o mai poate obliga.

ART. 4

(1)  Curtea  de  Conturi  prezintă  anual  Parlamentului  un  raport  asupra  conturilor  de gestiune  ale  bugetului  general  consolidat  din  exerciţiul  bugetar  expirat,  cuprinzând  şi neregulile constatate.

(2)  La  cererea  Camerei  Deputaţilor  sau  a  Senatului,  Curtea  de  Conturi  controleazămodul de gestionare a resurselor publice şi raportează cele constatate.

(3) Ori de câte ori consideră necesar, Curtea de Conturi înaintează Parlamentului şi, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, consiliilor locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti, rapoarte în domeniileîn care este competentă.

(4)  Raportul  anual  al  Curţii  de  Conturi  se  publică  în  Monitorul  Oficial  al  României, Partea a III-a.

ART. 5

(1)  Curtea  de  Conturi  are  acces  neîngrădit  la  acte,  documente,  informaţii,  necesare exercitării atribuţiilor sale.

(2)  Entităţile  auditate  de  Curtea  de  Conturi  sunt  obligate  săi  transmită  actele, documentele,  informaţiile  solicitate,  la  termenele  şi  în  structura  stabilite  de  Curtea  de Conturi, şi să-i asigure accesul în sediile acestora.

(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte sau documente sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora.

(4)  Entităţile  auditate  sunt  obligate  să  sprijine  activitatea  auditorilor  publici,  în  cazul efectuării  misiunilor  de  audit  la  sediile  acestora,  prin  asigurarea  unor  spaţii  de  lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.

(5)  Entităţile  auditate  poartă  întreaga  răspundere  pentru  acţiunile  lor  şi  nu  pot  fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi.

(6)  Autorităţile  publice  cu  atribuţii  de  control  financiar,  control  fiscal,  precum  şi  de control  sau  de  supraveghere  prudenţială  în  alte  domenii  au  obligaţia  să  efectueze  cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.

(7)  Dacă,  în  exercitarea  funcţiilor  sale,  Curtea  de  Conturi  ia  cunoştinţă  de  informaţii care  constituie  secrete  de  stat,  de  serviciu,  comerciale  sau  individuale,  aceasta  este obligată  să  respecte  caracterul  acestora  şi  să  le  facă  cunoscute  numai  autorităţilor îndreptăţite.

ART. 6

Curtea  de  Conturi  îşi  întocmeşte  şi  aprobă  bugetul  propriu,  pe  care  îl  transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului.

ART. 7

(1) Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al acestora.

(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă  prin  tratate,  convenţii  sau  alte  înţelegeri  internaţionale  se  stabileşte  această competenţă.

CAP. II

Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi

ART. 8

(1) Plenul Curţii de Conturi secompune din 18 membri, numiţi, în condiţiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.

(2)  În  structura  Curţii  de  Conturi  se  cuprind  departamente,  camerele  de  conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat general.

ART. 9

(1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi. Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.

(2) La şedinţele plenului Curţii de Conturi pot participa secretarul general, precum şi, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intrăîn competenţa Curţii.

(3) Preşedintele Curţii de Conturi conduce şedinţele plenului. Înlipsa preşedintelui, un vicepreşedinte va prezida şedinţele.

(4)  Preşedintele  Curţii  de  Conturi  şi  ceilalţi  membri  ai  acesteia  sunt  independenţi  în exercitarea  atribuţiilor  şi  în  luarea  deciziilor  şi  respectă  principiile  conducerii  colective, publicităţii şi transparenţei.

ART. 10

(1) Departamentele sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de şef de departament, numit de plenul Curţii.

(2) În cadrul departamentelor pot fi organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de specialitate.

(3) Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de către un director  şi  un  director  adjunct.  În  structura  camerelor  de  conturi  judeţene  pot  funcţiona servicii şi birouri.

(4) Structura organizatorică a Curţii de Conturi, statul de funcţii, numărul de posturi de conducere  şi  de  execuţie,  domeniile  de  activitate  şi  atribuţiile  departamentelor,  ale secretariatului general, precum şi ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.

(5) Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de auditor public extern. Pe această funcţie pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice,  juridice  şi  de  altă  specialitate,  necesare  desfăşurării  activităţii  Curţii  de Conturi.

ART. 11

(1) Coordonarea activităţilor desfăşurate în cadrul departamentelor şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se realizează de către consilierii de conturi şi directorii  camerelor  de  conturi,  în  condiţiile  normelor  şi  procedurilor  stabilite  de  plenul Curţii de Conturi.

(2)  Organizarea  şi  desfăşurarea  activităţilor  specifice  Curţii  de  Conturi,  precum  şi valorificarea  actelor  rezultate  din  aceste  activităţi  se  efectuează  potrivit  regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.

(3) Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)

ART. 12

În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizatăşi funcţionează Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, pentru fondurile structurale şi de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agriculturăşi Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum şi  pentru  fondurile  ce  vor  fi  acordate  în  perioada  postaderare,  denumită  în  continuare Autoritatea de Audit, care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.

ART. 13

(1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă  de  Curtea  de  Conturi  şi  faţă  de  celelalte  autorităţi  responsabile  cu  gestionarea  şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.

(2)  Autoritatea  de  Audit  este  singura  autoritate  naţională  competentă  să  efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitarăşi naţională, asupra fondurilor prevăzute la art. 12.

(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern şi asupra altor categorii de fonduri decât cele prevăzute la art. 12,urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadăşi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.

ART. 14

(1) În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale, cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional, Autoritatea de Audit efectuează audit de sistem şi audit al operaţiunilor.

(2) Principalele atribuţii ale Autorităţii de Audit sunt următoarele:

a)  evaluarea  conformităţii  sistemelor  de  management  şi  control  pentru  programele operaţionale  cofinanţate  prin  instrumentele  structurale  şi  prin  Fondul  European  pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;

b) verificarea, pe bază de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12;

c) raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12, referitor   la   capacitatea   acestora   de   a   asigura   conformitatea   operaţiunilor   cu reglementările comunitare;

d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;

e)  eliberarea  certificatelor  de  audit  privind  conturile  anuale  ale  agenţiilor  de  plăţi, precumşi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare, emisă de agenţiile de plăţi pentru agriculturăşi dezvoltare rurală;

g)  emiterea  declaraţiilor  de  închidere,  însoţite  de  rapoarte  de  audit,  pentru  fiecare program sau măsură, finanţate din fondurile prevăzute la art. 12, după caz;

h)   urmărirea   respectării   criteriilor   de   acreditare   a   autorităţilor   responsabile   cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnicăşi financiară a acestora;

i) urmărirea modului de implementare de entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.

(3)  Pentru  fondurile  comunitare  nerambursabile,  destinate  susţinerii  agriculturii  şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.

(4) Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevăzute la art. 12.

(5) Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor  comunitare  nerambursabile  prevăzute  la  art.  12,  iar  principalele  constatări  şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de Conturi.

(6) Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

(7) Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societăţi specializate sau cu experţi autorizaţi pentru realizarea unor activităţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale.

ART. 15

(1)  Autoritatea  de  Audit  este  condusă  de  un  preşedinte  şi  2  vicepreşedinţi  numiţi  de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceştia au fost numiţi. Mandatul nu poate fi reînnoit.

(2)  Pentru  organizarea  şi  funcţionarea  structurilor  centrale  şi  regionale  pe  care  le coordonează, preşedintele Autorităţii de Audit emite decizii şi instrucţiuni.

(3) Atribuţiile preşedintelui Autorităţii de Audit sunt, în principal, următoarele:

a)  aprobă  rapoartele  de  audit  şi  semnează  opiniile  de  audit  privind  evaluarea conformităţii  sistemelor  de  management  şi  control  cu  prevederile  legale  comunitare, pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit;

b) aprobă rapoartele de audit şi semnează opiniile de audit de operaţiuni, ca urmare a verificării   cheltuielilor   declarate   de   autorităţile   responsabile   cu   gestionarea   şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12;

c)  aprobă  rapoartele  anuale  privind  compatibilitatea  sistemelor  de  management  şi control   ale   autorităţilor   responsabile   cu   gestionarea   şi   implementarea   fondurilor prevăzute  la  art.  12,  referitor  la  capacitatea  acestora  de  a  asigura  conformitatea operaţiunilor cu reglementările comunitare;

d)  aprobă  rapoartele  de  verificare  a  existenţei  şi  corectitudinii  elementului  de cofinanţare naţională;

e)  semnează  certificatele  de  audit  privind  conturile  anuale  ale  agenţiilor  de  plăţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) semnează opiniile asupra declaraţiilor de asigurare, emise de agenţiile de plăţi pentru agriculturăşi dezvoltare rurală;

g)  semnează  declaraţiile  de  închidere  şi  aprobă  rapoartele  de  audit,  pentru  fiecare program sau măsură, finanţate din fondurile prevăzute la art. 12, după caz;

h) reprezintă Autoritatea de Audit şi asigură relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice naţionale şi comunitare, precum şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;

i)  aprobă  deplasarea  personalului  Autorităţii  de  Audit  pentru  îndeplinirea  atribuţiilor acesteia,  inclusiv  participarea  la  diverse  reuniuni  şi  grupuri  ale  auditorilor  din  ţară  sau străinătate, specifice domeniului gestionării şi controlului fondurilor prevăzute la art. 12;

j)  aprobă  regulile  de  procedură  ale  Autorităţii  de  Audit  privind  activitatea  specifică  a acesteia în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevăzute la art. 12;

k)  aprobă  manualele  şi  strategiile  de  audit  necesare  îndeplinirii  cerinţelor  specifice Autorităţii de Audit, prevăzute în regulamentele comunitare;

l) aprobăşi transmite, după caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autorităţii de Audit;

m) avizează regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curţii de Conturi;

n) avizează structura organizatoricăşi statul de funcţii ale Autorităţii de Audit, numirea directorilor,  a  directorilor  adjuncţi,  a  şefilor  de  serviciu  şi  le  prezintă  plenului  Curţii  de Conturi, în vederea aprobării;

o)  aprobă  criteriile  de  promovare  a  personalului  Autorităţii  de  Audit  şi  stabileşte atribuţiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fişa postului;

p)  aprobă  criteriile  specifice  pentru  ocuparea  posturilor  necesare  exercitării  auditului fondurilor europene şi scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autorităţii de Audit;

q) informează, semestrial şi ori de câte ori consideră necesar, plenul Curţii de Conturi asupra  principalelor  constatări  rezultate  din  acţiunile  de  audit  desfăşurate  şi  asupra măsurilor luate în concordanţă cu reglementările comunitare;

r) prezintă plenului Curţii de Conturi sinteza constatărilor şi a rezultatelor activităţii de audit  asupra  fondurilor  europene,  în  vederea  includerii  în  raportul  public  anual  ce  se înaintează Parlamentului;

s) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite în condiţiile legii.

(4)  Exercitarea  unora  dintre  atribuţiile  prevăzute  la  alin.  (3)  poate  fi  delegatăvicepreşedinţilor Autorităţii de Audit.

(5)  Fondurile  necesare  îndeplinirii  atribuţiilor  Autorităţii  de  Audit  se  asigură  de  la bugetul de stat şi sunt reflectate distinct în bugetul Curţii de Conturi.

ART. 16

(1) Structura organizatorică, numărul de personal şi statul de funcţii ale Autorităţii de Audit  se  aprobă  de  plenul  Curţii  de  Conturi,  la  propunerea  preşedintelui  Autorităţii  de Audit.  Coordonarea  şi  atribuţiile  structurilor  centrale  şi  regionale  din  aparatul  propriu  al Autorităţii  de  Audit  şi  ale  personalului  de  la  nivel  central  şi  regional  se  stabilesc  prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit, careeste parte integrantăa regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.(2) În scopul realizării atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja şi personal de altă specialitate decât cea economică.

ART. 17

(1) Salarizarea personalului din cadrul Autorităţii de Audit se face în conformitate cu legislaţia  privind  salarizarea  personalului  din  cadrul  Curţii  de  Conturi  şi  cu  prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii de Audit au dreptul la o indemnizaţie de conducere care, împreună cu indemnizaţia de bază, nu poate depăşi salariul lunar maxim ce se acordă personalului de specialitate din cadrul Autorităţii de Audit.

ART. 18

Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de Audit se asigură de la bugetul de stat şi vor fi incluse în bugetul de cheltuieli al Curţii de Conturi.

ART. 19

Pentru  desfăşurarea  activităţii  Autorităţii  de  Audit,  Guvernul  şi  Curtea  de  Conturi  au obligaţia să asigure condiţiile necesare angajării şi pregătirii profesionale a personalului, spaţiile de lucru, dotările şi logisticaaferente.

ART. 20

(1) Secretariatul general al Curţii de Conturi este condus de un secretar general.

(2) Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.

CAP. III

Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 21

(1)  Curtea  de  Conturi  exercită  funcţia  de  control  asupra  modului  de  formare,  de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând  Parlamentului  şi,  respectiv,  unităţilor  administrativ-teritoriale  rapoarte  privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

(2)  Curtea  de  Conturi  poate  exercita  auditul  performanţei  asupra  gestiunii  bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice.

(3)  Activitatea  de  audit  extern  exercitată  de  Curtea  de  Conturi  se  desfăşoară  cu respectarea  normelor  proprii,  adoptate  pe  baza  standardelor  de  audit  internaţionale general acceptate.

(4) Prin constatările şi recomandările sale, auditul performanţei urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse.

ART. 22

În cadrul competenţelor prevăzute la art. 21, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de  stat  şi  ale  bugetelor  unităţilor  administrativ-teritoriale,  precum  şi  mişcarea  fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e)  constituirea,  administrarea  şi  utilizarea  fondurilor  publice  de  către  autorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al   unităţilor   administrativ-teritoriale   de   către   instituţiile   publice,   regiile   autonome, companiile  şi  societăţile  naţionale,  precum  şi  concesionarea  sau  închirierea  de  bunuri care fac parte din proprietatea publică;

g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţăşi de muncă;

h) alte domenii în care,prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii.

ART. 23

În  cadrul  competenţelor  prevăzute  la  art.  21,  Curtea  de  Conturi  îşi  desfăşoarăactivităţile specifice asupra următoarelor categorii de entităţi publice:

a)  statul  şi  unităţile  administrativ-teritoriale,  în  calitate  de  persoane  juridice  de  drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Naţională a României;

c) regiile autonome;

d)  societăţile  reglementate  de Legea  nr.  31/1990,  republicată,  cu  modificările  şi completările ulterioare, la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

e)  organismele  autonome  de  asigurări  sociale  sau  de  altă  natură,  care  gestioneazăbunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

ART. 24

Curtea  de  Conturi  poate  hotărî  desfăşurarea  activităţilor  stabilite  de  lege  şi  la  alte persoane decât cele prevăzute la art. 23, care:

a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, aunităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;

b)  administrează,  în  temeiul  unui  contract  de  concesiune  sau  de  închiriere,  bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

c) administreazăşi/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.

ART. 25

(1)   Controlul   execuţiei   bugetelor   Camerei   Deputaţilor,   Senatului,   Administraţiei Prezidenţiale,  Guvernului,  Înaltei  Curţi  de  Casaţie  şi  Justiţie,  Curţii  Constituţionale, Consiliului Legislativ şi Avocatului Poporului se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.

(2) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.

(3) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin.(2).

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Curţii de Conturi

ART. 26

Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuţie:

a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;

b) contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;

d)  conturile  anuale  de  execuţie  a  bugetelor  locale,  ale  municipiului  Bucureşti,  ale judeţelor,   ale   sectoarelor   municipiului   Bucureşti,   ale   municipiilor,   ale oraşelor   şi comunelor;

e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;

f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;

g)  conturile  anuale  de  execuţie  a  bugetelor  instituţiilor  publice  finanţate  integral  sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

h)  conturile  anuale  de  execuţie  a  bugetelor  instituţiilor  publice  finanţate  integral  din venituri proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

ART. 27

Curtea de Conturi are competenţă să stabilească limitele valorice minime de la care conturile  prevăzute  la  art.  26  sunt  supuse  controlului  său  în  fiecare  exerciţiu  bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor.

ART. 28

(1) Curtea de Conturi efectuează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

(2)  Curtea  de  Conturi  efectuează  o  evaluare  independentă  asupra  economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor.

(4) Activitatea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.

(5) Prin constatările şi recomandările făcute, auditul performanţei trebuie să conducăla diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

ART. 29

(1)  Prin  verificările  sale  la  persoanele  prevăzute  la  art. 23  şi  24,  Curtea  de  Conturi urmăreşte, în principal:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b)  evaluarea  sistemelor  de  management  şi  control  la  autorităţile  cu  sarcini  privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;

c)  utilizarea  fondurilor  alocate  de  la  buget  sau  din  alte  fonduri  speciale,  conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice.

(2) Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de lege,  precum  şi  asupra  modului  în  care  acestea  au  asigurat  respectarea  clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.

(3) Curtea de Conturi poate exercita controlul în cazul prevăzut la alin. (2), indiferent de  momentul  în  care  s-a  desfăşurat  procesul  de  privatizare,  prin  vânzarea  acţiunilor deţinute  de  stat  la  societăţile  reglementate  de Legea  nr.  31/1990,  republicată,  cu modificările şi completările ulterioare, până la clarificarea tuturor aspectelor.

ART. 30

Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotărâre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.

SECŢIUNEA a 3-a

Certificarea conturilor

ART. 31

(1)  Curtea  de  Conturi  certifică  acurateţea  şi  veridicitatea  datelor  din  conturile  de execuţie verificate.

(2)  Nicio  altă  autoritate  nu  se  poate  pronunţa  asupra  datelor  înscrise  în  conturile  de execuţie, decât provizoriu.

ART. 32

(1) Curtea de Conturi exercită auditarea la sediu sau la faţa locului.

(2) Auditorii publici externi desemnaţi să auditeze conturile, precum şi celelalte activităţi pentru  care  Curtea  de  Conturi  are  competenţă  întocmesc  rapoarte  în  care  prezintăconstatările şi concluziile, formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate şi îşi exprimă opinia faţă de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).

(3)  În  cazul  în  care  conturile  prezentate  nu  întrunesc  condiţiile  care  să  facă  posibilăverificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea  sau  refacerea  lor,  după  caz.  Dacă  titularii  conturilor  nu  se  conformeazăacestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.

ART. 33

(1)  Activitatea  de  valorificare  a  rapoartelor  de  audit  se  face  potrivit  regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).

(2)  În  situaţia  în  care  se  constată  regularitatea  conturilor,  se  emite  certificatul  de conformitate şi se comunică entităţii auditate.

(3) În situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care  au  determinat  producerea  unor  prejudicii,  se  comunică  conducerii  entităţii  publice auditate  această  stare  de  fapt.  Stabilirea  întinderii  prejudiciului  şi  dispunerea  măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate.

(4) În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care   există   indicii   căau   fost   săvârşite   cu   încălcarea   legii   penale,   conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată.

(5) Atunci când se constată imposibilitatea întocmirii unui raport de audit, se dispune entităţii auditate completarea şi/sau refacerea conturilor verificate.

ART. 34

Certificarea  contului  verificat  nu  constituie  temei  pentru  exonerarea  de  răspundere juridică.

ART. 35

Entitatea auditată poate face obiecţii scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii  publici  externi,  în  termen  de  15  zile  de  la  data  primirii  acestora.  Obiecţiile formulate se depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.

ART. 36

Pentru  motive  întemeiate,  în  termen  de  un  an  de  la  data  la  care  s-a  certificat  contul verificat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

ART. 37

În  situaţia  în  care,  în  urma  verificărilor  efectuate  pe  parcursul  execuţiei  bugetului  la persoanele juridice prevăzute la art. 23 şi 24, rezultă fapte prin care au fost constatate prejudicii  sau  abateri  cu  caracter  financiar,  valorificarea  constatărilor  se  face  potrivit prevederilor art. 33.

CAP. IV

Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe

ART. 38

(1)  În  termen  de  6  luni  de  la  primirea  conturilor  prevăzute  la  art.  26  de  la  organele competente să le întocmeascăşi obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaboreazăRaportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului.

(2)  Rapoartele  anuale  referitoare  la  finanţele  publice  locale  sunt  înaintate  de  către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

ART. 39

Raportul  public  anual  cuprinde:  observaţiile  Curţii  de  Conturi  asupra  conturilor  de execuţie a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de  Camera  Deputaţilor  sau  de  Senat  sau  efectuate  la  regii  autonome,  societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii;  încălcările  de  lege  constatate  şi  măsurile  de  tragere  la  răspundere  luate;  alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.

ART. 40

Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor   publice   deliberative   ale   unităţilor   administrativ-teritoriale   rapoarte   pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.

ART. 41

Curtea de Conturi avizează:

a)  la  cererea  Senatului  sau  a  Camerei  Deputaţilor,  proiectul  bugetului  de  stat  şi proiectele  de  legeîn  domeniul  finanţelor  şi  al  contabilităţii  publice  sau  prin  aplicarea cărora  ar  rezulta  o  diminuare  a  veniturilor  sau  o  majorare  a  cheltuielilor  aprobate  prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

ART. 42

(1)  În  îndeplinirea  atribuţiilor  pe  care  i  le  conferă  legea,  Curtea  de  Conturi  mai  are următoarele atribuţii:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23;

b)  să  solicite  organelor  de  control  financiar,  fiscal,  inclusiv  de  inspecţie  bancară  ale Băncii  Naţionale  a  României,  verificarea,  cu  prioritate,  a  unor  obiective,  în  cadrul atribuţiilor lor legale;

c)  să  cearăşi  să  utilizeze,  pentru  exercitarea  funcţiilor  sale  de  control  şi  de  audit, rapoartele  celorlalte  organisme  cu  atribuţii  de  control  financiar,  fiscal,  audit  intern  şi inspecţie bancară;d)  să  ceară  unor  instituţii  specializate  ale  statului,  ori  de  câte  ori  este  necesar,  săefectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.

(2) Persoanele juridice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate să transmită acesteia,   până   la   sfârşitul   trimestrului   I   pentru   anul   precedent,   raportul   privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern.

(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor  juridice,  în  vederea  asigurării  complementarităţii  şi  a  creşterii  eficienţei activităţii de audit.

ART. 43

În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabileşte:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b)  blocarea  fondurilor  bugetare  sau  speciale,  atunci  când  se  constată  utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c)  înlăturarea  neregulilor  constatate  în  activitatea  financiar-contabilă  sau  fiscalăcontrolată.

ART. 44

Măsurile  prevăzute  la  art.  43  se  iau  potrivit  regulamentului  aprobat  în  temeiul prevederilor art. 11 alin. (2).

ART. 45

Curtea  de  Conturi  cere  celor  în  drept  suspendarea  din  funcţie,  în  condiţiile  legii,  a persoanelor  acuzate  de  săvârşirea  de  fapte  cauzatoare  de  prejudicii  importante  sau  a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

CAP. V

Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi

ART. 46

(1)  Membrii  Curţii  de  Conturi  sunt  numiţi  de  Parlament,  la  propunerea  comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(2)  Curtea  de  Conturi  se  înnoieşte  cu  o  treime  din  consilierii  de  conturi  numiţi  de Parlament,  din  3  în  3  ani,  începând  cu  data  expirării  mandatului  actualilor  consilieri  de conturi în funcţie.

(3) Consilierii de conturi în funcţie numiţi de Parlament îşi vor continua activitatea pânăla expirarea mandatului.

(4)  Înainte  de  a  începe  să-şi  exercite  mandatul,  membrii  Curţii  de  Conturi  depun următorul  jurământ  în  faţa  preşedinţilor  celor  două  Camere  ale  Parlamentului:  Jur  sărespect Constituţia şi celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile  şi  libertăţile  fundamentale  ale  cetăţenilor,  să-mi  îndeplinesc  cu  onoare, conştiinţăşi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

(5) Pe perioada exercitării mandatului, consilierii de conturi pot fi revocaţi din funcţiile în care au fost numiţi numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.

(6)  Posturile  de  consilieri  de  conturi  devenite  vacante  pot  fi  ocupate  doar  pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat.

ART. 47

(1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi ai Autorităţii de Audit.

(2)  Pentru  a  fi  numiţi  consilieri  de  conturi,  se  cere  îndeplinirea  următoarelor  condiţii: studii  superioare  economice,  juridice  sau  inginereşti,  vechime  de  minimum  10  ani  în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică.

(la 01-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 47 , Capitolul V  a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

ART. 48

(1) În subordinea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a consilierilor de conturi ai Curţii de Conturi, precum şi ai Autorităţii de Audit se organizeazăşi funcţionează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual.

(la 19-03-2016 Alineatul (1) din Articolul 48  din  Capitolul V  a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016)

(2) Structura şi numărul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.

ART. 49

(1)  Membrii  Curţii  de  Conturi  sunt  independenţi  în  exercitarea  mandatului  lor  şi inamovibili  pe  toată  durata  acestuia.  Aceştia  sunt  demnitari  de  stat  şi  sunt  supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(2)  Se  interzice  membrilor  Curţii  de  Conturi  să  facă  parte  din  partide  politice  sau  sădesfăşoare activităţi publice cu caracter politic.

(3) Membrilor Curţii de Conturi le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse,  a  activităţilor  de  comerţ,  participarea la  administrarea  ori  conducerea  unor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de parte într-un arbitraj.

(3.1) Membrii Curţii de Conturi, pe lângă atribuţiile prevăzute de lege, pot desfăşura activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică.

(la 01-07-2017 Articolul 49  din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

(4) Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionarii, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi.

(la 16-06-2014 Articolul 49  din  Capitolul V  a fost completat de RECTIFICAREA nr. 94 din 8 septembrie 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 16 iunie 2014)

(5)  De  pensia  de  serviciu  prevăzută  la  alin.  (4)  beneficiazăşi  persoanele  care  au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe o perioadă de cel puţin jumătate din durata unui mandat complet, în următoarele situaţii:

a)  dacă  mandatul  a  încetat înainte  de  realizarea  unui  mandat  complet,  din  motive neimputabile consilierului de conturi;

b)  dacă  mandatul  se  întinde  pe  perioada  rămasă  până  la  expirarea  mandatului complet.

(la 01-07-2017 Articolul 49  din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

──────────

*) Notă CTCE: A se vedea art. 71 din LEGEA nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 21 aprilie 2010, care prevede: "Rectificări

Articolul 71

(1) În cazul în care după publicarea actului normativ se descoperă erori materiale în cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare.

(2)  Se  interzice  modificarea  prevederilor  unor  acte  normative  prin  recurgerea  la operaţiunea de rectificare, care trebuie limitată numai la erorile materiale.

(3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ."

──────────

ART. 50

(1) Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:

a)  să  îşi  îndeplinească  funcţia  încredinţată,  cu  imparţialitate  şi  cu  respectarea Constituţiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi;

c)  să  îşi  exprime  votul  afirmativ  sau  negativ  în  adoptarea  actelor  Curţii  de  Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;

d)  să  comunice  în  scris  preşedintelui  Curţii  orice  situaţie  care  ar  putea  atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

e)  să  nu  permită  folosirea  funcţiilor  pe  care  le  îndeplinesc  în  scop  de  reclamăcomercială sau propagandă de orice fel;

f)  să  se  abţină  de  la  orice  activitate  sau  manifestare  contrare  independenţei  şi demnităţii funcţiei lor.

(2) Încălcarea gravă a vreuneia din obligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o.

(3)  Revocarea  membrilor  Curţii  de  Conturi  se  face  de  Parlament,  la  propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 46 alin. (1).

ART. 51

(1)  Auditorii  publici  externi  sunt  supuşi  incompatibilităţilor  prevăzute  de  Codul  etic  al profesiei.

(2)  Persoanele  care  au  îndeplinit  funcţia  de  auditor  public  extern  pe  o  durată  de  cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016, publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(3)  De  pensia  de  serviciu  prevăzută  la  alin.  (2)  beneficiazăşi  persoanele  care  au îndeplinit   funcţia   de   auditor   public   extern,   la   îndeplinirea   condiţiilor   standard   de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(4) Pentru vechimea de peste 14 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi, cuantumul pensiei este de 80% din baza de calcul prevăzută la alin. (2).

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(5)  Pensia  se  acordă  la  cerere,  începând  cu  luna  următoare  celei  în  care  a  fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(6) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sectorul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul public de pensii.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(7) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculate conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(8) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate în cadrul Curţii de Conturi,  prevăzute  la  alin.  (2),  beneficiază,  la  îndeplinirea  condiţiilor  standard  de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza  de  calcul  al  pensiei  de  serviciu  o  reprezintă  media  veniturilor  brute  lunare  din ultimele  12  luni  anterioare  lunii  în  care  se  depune  cererea  de  pensionare,  realizate  de auditorii publici externi aflaţi în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă  unde  şi-a  desfăşurat  activitatea  solicitantul,  înaintea  eliberării  din  funcţia  de auditor public extern.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(9) De prevederile alin. (8) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia  de  auditor  public  extern  din  cadrul  Curţii  de  Conturi  din  motive  neimputabile acestora.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(10) Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în  fiecare  an,  cu  rata  medie  anuală  a  inflaţiei,  indicator  definitiv,  cunoscut  la  data  de  1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflatăîn plată.

(la 07-08-2017 Alineatul (10) din Articolul 51 , Capitolul V  a fost modificat de Articolul V din  ORDONANŢA  DE  URGENŢĂ  nr.  59  din  4  august  2017,  publicată  în  MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 07 august 2017)

(11) De pensie de serviciu beneficiazăşi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(12)  Se  suportă  de  la  bugetul  de  stat,  prin  bugetul  Ministerului  Muncii,  Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public de pensii.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(13) Pensia prevăzută la prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limităde vârstă.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(14)  Elementele  necesare  stabilirii  pensiei  de  serviciu  prevăzute  de  prezenta  lege referitoare la vechimea în funcţia de auditor public extern şi baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de către Curtea de Conturi, pe răspunderea acesteia.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(15) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:

a) de la data eliberării din funcţie, prevăzută în decizia emisă de preşedintele Curţii de Conturi, în situaţia auditorilor publici externi aflaţi în activitate la data depunerii cererii de pensionare;

b) de la data acordării pensiei, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (8).

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(16)  Prevederile  prezentei  legi  referitoare  la  pensiile  de  serviciu  acordate  auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi se completează cu cele ale legislaţiei privind sistemul  public  de  pensii,  cu  privire  la  modalităţile  de  stabilire,  plată,  precum  şi  cele referitoare  la  modificarea,  suspendarea,  reluarea,  încetarea  şi  recuperarea  sumelor încasate necuvenit şi jurisdicţie.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(16.1)  Soţul  supravieţuitor,  copiii  minori,  precum  şi  copiii  majori  ai  auditorilor  publici externi din cadrul Curţii de Conturi beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul titularul la data decesului, actualizată, după caz.

(la 01-07-2017 Articolul 51  din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

(16.2)  Prevederile  alin.  (16.1)  se  aplică  copiilor  majori,  până  la  terminarea  studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani.

(la 01-07-2017 Articolul 51  din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

(17) Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu  în  temeiul  hotărârilor  judecătoreşti  definitive  şi  irevocabile  sau,  după  caz,  al hotărârilor judecătoreşti definitive.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fostcompletat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

(18)  Prin  sintagma  «auditor  public  extern»  se  înţelege  persoanele  care  efectueazăactivităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care  deţin  funcţiile  de  conducere  de  director,  director  adjunct, şef  serviciu/şef  oficiu regional  de  audit  şi  şef  birou  din  structurile  de  specialitate  ale  Curţii  de  Conturi  şi  ale Autorităţii de Audit.

(la 19-03-2016 Articolul 51 din  Capitolul V  a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA  nr.  7  din  18  ianuarie  2016,  publicată  în  MONITORUL  OFICIAL  nr.  41  din  19 ianuarie 2016)

 ──────────

*) Notă CTCE: Articolele  VIII, IXşi X  din  ORDONANŢA  DE  URGENŢĂ  nr.  59  din  4  august  2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 7 august 2017 prevăd:

Articolul VIII

Cererile  de  pensionare  înregistrate  şi  nesoluţionate  până  la  data  de  15  septembrie 2017 se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

Articolul IX

(1)  Cuantumul  net  al  pensiilor  de  serviciu  stabilite  în  baza  prevederilor Legii  nr. 223/2007 privind  Statutul  personalului  aeronautic  civil  navigant  profesionist  din  aviaţia civilă  din  România,  cu  modificările  şi  completările  ulterioare, Legii  nr.  567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul  funcţionarului  public  parlamentar,  republicată,  cu  modificările  şi  completările ulterioare, Legii  nr.  216/2015 privind  acordarea  pensiei  de  serviciu  membrilor  Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi indemnizaţia pentru limită  de  vârstă,  prevăzută  de Legea  nr.  96/2006 privind  Statutul  deputaţilor  şi  al senatorilor,  republicată,  cu  completările  ulterioare,  nu  poate  fi  mai  mare  decât  media venitului  net  corespunzător  venitului  brut  care  a  constituit  baza  de  calcul  al  pensiei  de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

(2) Pensia de serviciu netă/Indemnizaţia pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de  serviciu/indemnizaţia  pentru  limită  de  vârstă  stabilită  în  cuantum  brut  din  care  se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

(3)  Venitul  net  reprezintă  venitul  brut  care  a  constituit  baza  de  calcul  al  pensiei  de serviciu/indemnizaţiei  pentru  limită  de  vârstă  din  care  s-au  dedus  contribuţiile  sociale obligatorii şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

Articolul X

Prevederile art. VII pct. 3şi ale art. IX alin. (1)intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.

──────────

ART. 52

(1) Personalul de specialitate al Curţii de Conturi, inclusiv cel cu funcţii de conducere, este   supus   mobilităţii   în   cadrul   aceleiaşi   categorii   profesionale,   prin   modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizează pentru eficientizarea activităţii Curţii de Conturi şi în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.

(2)   Mobilitatea   personalului   Curţii   de   Conturi   se   realizează   conform   Statutului auditorului public extern, aprobat în condiţiile prezentei legi.

(3)  Deciziile  care  vizează  mobilitatea  personalului  Curţii  de  Conturi  sunt  luate  prin hotărâri ale plenului Curţii de Conturi.

(4) Auditorii publici externi se pot constitui într-o asociaţie profesională, având ca scop promovarea şi dezvoltarea auditului public extern, perfecţionarea pregătirii profesionale, creşterea  prestigiului  profesiei,  precum  şi  asigurarea  cooperării  cu  alte  organisme similare din ţarăşi din străinătate.

ART. 53

Auditorii publici externi se bucură de stabilitate.

ART. 54

De  la  data  trimiterii  în  judecată  penală,  membrii  Curţii  de  Conturi  şi  auditorii  publici externi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

ART. 55

Personalul cu funcţii de conducere este numit de plenul Curţii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de preşedintele Curţii.

ART. 56

(1) Mandatul de membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numitsau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;

b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni consecutive;

c) în cazul revocării din funcţie.

(2)  După  încetarea  mandatului,  în  condiţiile  legii,  consilierii  de  conturi  au  dreptul  sărevină în postul ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de Conturi s-a făcut de pe un post dintr-o instituţie publică.

(3) Pe perioada în care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.

ART. 57

Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

CAP. VI

Atribuţiile organelor de conducere

ART. 58

Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt următoarele:

a) adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;

b) aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curţii de Conturi;

c)  aprobă  manualele  de  audit  şi  ghiduri  pe  domenii  specifice,  elaborate  pe  baza normelor proprii ale Curţii de Conturi, precum şi alte norme procedurale;

d) aprobă programele anuale de activitate a Curţii de Conturi;

e)  aprobă  modul  de  desfăşurare  a  unor  acţiuni  specifice,  solicitate  prin  hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevăzute în program;

f) aprobă statul de funcţii al personalului Curţii de Conturi;

g) aprobă denumirea, sfera de activitate şi structura organizatorică a departamentelor Curţii de Conturi;

h) aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;

i)  dezbate  şi  hotărăşte  transmiterea  execuţiei  bugetului  Curţii  de  Conturi  către Parlament;

j) aprobă regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii  de  Conturi,  regulamentul  concediilor  personalului  Curţii  de  Conturi,  regulamentul prevăzut la art. 11 alin. (2), codul de conduită eticăşi profesională a personalului Curţii de Conturi, precum şi alte regulamente specifice;k) aprobă Statutul auditorului public extern;

l)  aprobă  structura  organizatorică  a  Curţii  de  Conturi,  numeşte  directorii,  directorii adjuncţi,  şefii  de  servicii,  secretarul  general  al  Curţii  de  Conturi  şi  stabileşte  atribuţiile acestora, prin fişa postului;

m) aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;

n) emite avize, potrivit prevederilor art. 41;

o)    aprobă    structura    organizatorică    a    secretariatului    general    şi    atribuţiilecompartimentelor din cadrul acestuia;

p) hotărăşte asupra modificării organizării interne a Curţii de Conturi, în limitele legii;

q)  solicită  periodic  şi  examinează  rapoartele  asupra  activităţii  departamentelor  Curţii de Conturi şi a camerelor de conturi;

r) examineazăşi aprobă propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii;

s)  aprobă  lista  cuprinzând  posturile  vacante  care  urmează  a  fi  scoase  la  concurs, precum şi tematicile şi organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;

ş) aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionării Curţii de Conturi;

t) alte atribuţii stabilite în condiţiile legii.

ART. 59

Plenul Curţii de Conturi îşi exercită atribuţiile în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

ART. 60

(1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sunt:

a)  să  reprezinte  Curtea  de  Conturi  şi  să  asigure  relaţiile  acesteia  cu  instituţiile  şi autorităţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;

b) să coordoneze activitatea Curţii de Conturi;

c) să convoace şi să prezideze dezbaterile plenului şi să asigure executarea hotărârilor acestuia;

d) să propună ordinea de zi a şedinţelor plenului şi să o supună aprobării acestuia;

e) să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi;

f)  să  numească  personalul  Curţii  de  Conturi,  cu  excepţia  celui  numit  de  plen,  şi  sădispună,  dacă  este  cazul,  detaşarea  sau  revocarea  din  funcţie  a  acestuia,  în  condiţiile legii; pentru personalul Autorităţii de Audit, această atribuţie se exercită numai cu acordul preşedintelui acesteia;

g) să exercite acţiuneadisciplinară, potrivit prevederilor art. 57, şi să aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;

h)  să  comunice  posturile  vacante  de  membri  ai  Curţii  de  Conturi  către  Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

i) alte atribuţii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.

(2) Atribuţiile vicepreşedinţilor şi consilierilor de conturi se stabilesc şi se aprobă prin regulamentul propriu de plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui acesteia.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Curţii de Conturi emite ordine.

ART. 61

Paza Curţii de Conturi se asigură la nivel central de Serviciul de Protecţie şi Pază, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Română, în mod gratuit.

CAP. VII

Abateri şi sancţiuni

ART. 62

Constituie abateri şi se sancţionează:

a)  nerespectarea  obligaţiei  de  a  prezenta  Curţii  de  Conturi,  în  termenele  stabilite, conturile  ce  urmează  a  fi  verificate -cu  amendă  civilă  egală  cu  salariul  pe  1-3  luni  al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea;

b) neîndeplinirea măsurilor dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45, cu amendă civilă egală cu salariul de la 2 până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite.

ART. 63

Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

ART. 64

(1)   Nerecuperarea   prejudiciilor,   ca   urmare   a   nedispunerii   şi   a   neurmăririi   de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este amenda.

ART. 65

(1) Abaterile prevăzute la art. 62 şi 63 se constată de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).

(2) Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.

CAP. VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 66

În înţelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti se asimilează cu camerele de conturi judeţene.

──────────

NOTĂ:

Reproducem mai jos dispoziţiile art. III din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii  nr.  94/1992 privind  organizarea  şi  funcţionarea  Curţii  de  Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, care nu  au  fost  cuprinse  în  forma  republicată  a Legii  nr.  94/1992 şi  care  se  aplică,  în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 217/2008:

"Art.  III. - În  condiţiile  Legii  nr.  94/1992,  republicată,  cu  modificările  şi  completările ulterioare, după încetarea mandatului, consilierii de conturicu studii juridice, în funcţie de data intrării în vigoare a prezentei legi, pot fi numiţi magistraţi, în condiţiile prevăzute de Legea   nr.   303/2004 privind   statutul   judecătorilor   şi   procurorilor,   republicată,   cu modificările   şi   completările   ulterioare,   precum   şi   de Legea   nr.   304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

──────────